Psiholog Alexandra Gamanus

Care este rata de deces in rândul vârstnicilor din cauza căzăturilor?

În rândul vârstnicilor, căzăturile sunt o cauză majoră de deces și spitalizare. Aproximativ un sfert dintre cei cu vârsta peste 65 de ani raportează că au suferit o căzătură anual, iar numărul deceselor din astfel de accidente a crescut considerabil în ultimele decenii. În Statele Unite, de exemplu, statisticile din 2022 arată peste 40.000 de decese din cauza căzăturilor și peste 3,5 milioane de vizite la secțiile de urgență. În general, căzăturile contribuie la aproximativ 10% din decesele vârstnicilor, un procent mai mare decât în alte grupe de vârstă, iar aceste valori sunt similare și în Europa.

Complicațiile după o căzătură sunt adesea fatale, mai ales din cauza problemelor precum fracturile de șold, care pot duce la imobilizare, pierderea mobilității și complicații medicale grave, cum ar fi pneumonia sau infecțiile. Mai mult, factorii care contribuie la riscul crescut includ afecțiuni de sănătate preexistente (cum ar fi diabetul și afecțiunile cardiace), scăderea echilibrului și a forței musculare, precum și factori de mediu cum ar fi iluminarea insuficientă și obiectele nefixate prin casă.

Statisticile arată că deși căzăturile sunt adesea prevenibile, necesită intervenții și ajustări atente în mediul de viață al persoanelor vârstnice, inclusiv monitorizarea medicamentației și exerciții pentru îmbunătățirea echilibrului.

Așa cum va mai spuneam eu lucrez într-un cămin de vârstnici si am observat evoluția vârstnicilor si începe prin faptul ca ajung la cămin într-o stare buna, stau o perioada in cămin, se acomodează cu programul, apoi după o perioada aceștia cad, ori când se dau jos din pat, ori când încearcă sa intre sau sa iasă din baie sau se dezechilibrează. Iar de aici pașii sunt cam aceeași in fiecare caz :

• ajung la spital
• se face operație in zona femurului
• vartsnicii au sau nu au halucinații cauzate de anestezie
• ajung acasă/cămin
• si urmează recuperarea (pe care unii o accepta, alții nu)

Ce înseamnă recuperare?

Ei bine recuperare înseamnă in primul rând recuperare fizica si anume kinetoterapie, mișcări ușoare si ulterior se va creste intensitatea. Totodata se va administra si tratamentul medicamentos dar nu in ultimul rând psihoterapia sau consilierea psihologica.

In marea majoritate persoanele care au suferit o căzătură mai grava sau nu, sunt speriate. Ei conștientizează faptul ca nu mai au puteri iar acest lucru ii sperie, având in vedere ca totuși o viața întreagă au muncit, au fost activi iar acum sunt niște persoane in varsta.

Lucrurile pe care eu le-am observat de când lucrez cu vârstnici este ca aproximativ 70% cad sau ajung in cărucior. Din cei 70% care cad, 29% ajung sa stea in cărucior,1% ajung sa se recupereze si sa meargă pe picioarele lor fără cărucior insa restul rămân in pat.

Mi-ar plăcea sa fim mai empatici cu vârstnicii care merg pe strada la cumpărături, mi-ar plăcea sa ajutam mai mult un vârstnic atunci când ii vedem ca se chinuie sa citească un ambalaj in supermarket, mi-ar plăcea ca toată lumea sa aibă mai multă grija de vârstnici.

De ce cad vârstnicii totuși?

Căzăturile la vârstnici sunt frecvente și au cauze multiple, adesea legate de schimbările fizice, cognitive și de mediu specifice vârstei înaintate. Printre cele mai comune motive se numără:

1. Slăbirea musculaturii și a echilibrului: Pe măsură ce îmbătrânim, masa musculară scade, iar reflexele și echilibrul devin mai puțin eficiente. Aceasta face ca vârstnicii să aibă mai puțin control asupra corpului, crescând riscul de căzături.
2. Probleme de vedere și auz: Odată cu înaintarea în vârstă, scad și acuitatea vizuală și capacitatea de a percepe corect distanțele sau obstacolele din jur. La fel, o auzire slăbită poate împiedica identificarea unor pericole apropiate, cum ar fi un vehicul sau un obstacol neobservat.
3. Medicația: Anumite medicamente pentru hipertensiune, somniferele sau antidepresivele pot cauza amețeli sau scăderea tensiunii arteriale, contribuind la instabilitate și risc de căzături.
4. Afecțiuni neurologice: Alzheimerul, Parkinsonul și alte tulburări neurologice afectează coordonarea, echilibrul și memoria, ceea ce face ca persoanele afectate să fie mai expuse riscului de căzături.
5. Factori de mediu: Uneori, factorii externi, precum pardoseli alunecoase, covoare nesigure, trepte sau iluminat slab, contribuie la riscul de accidentări.
6. Scăderea abilităților cognitive: Afecțiuni care afectează memoria sau capacitatea de concentrare pot face ca vârstnicii să uite anumite măsuri de precauție sau să nu sesizeze riscurile din jur.

Pentru prevenirea căzăturilor, medicii recomandă exerciții de întărire a mușchilor, o dietă adecvată pentru menținerea densității osoase și adaptarea locuinței (cum ar fi instalarea de bare de susținere și eliminarea obstacolelor).

Căzăturile sunt o problemă reală și adesea gravă pentru vârstnici, însă, cu câteva măsuri simple de prevenție și cu ajutorul celor dragi, riscurile pot fi reduse semnificativ. Îngrijirea preventivă și adaptările în mediu sunt esențiale pentru menținerea siguranței și independenței lor. Fiecare pas contează!