Psiholog Alexandra Gamanus

Eu lucrez la un camin de batrani unde majoritatea au demență. Mai sunt cativa care au alte probleme, precum operatii pe cord, diferite probleme de mers, sau pur si simplu au venit la camin pentru ca simteau ca nu mai pot sta singuri acasa. 

Ei bine, ce am observant lucrand aici  si se aplica si afar din camin, este faptul ca ei sunt bine, merg, discuta, fac activitati, DAR dintr-o data cad si ori au piciorul in ghips, ori pur si simplu fac operatie si raman la pat. O data ajunsi la pat, neputand sa se mai ridice raman in pat si incepe sa ii copleseasca o stare de anxietate, neliniste, nervozitate, tristete si toate sentimentele posibile. 

            Aici intervine familia, familia nu stie ce sa faca in astfel de situatii si intra si ei in panica, au anxietati, incep sa se gandeasca la faptul ca ei au serviciu, nu pot pleca de acolo, nu pot sta numai cu persoana vulnerabila, nu au bani pentru ingrijirea lor si intra intr-o stare de neliniste prelungita.

            Atunci cand nu stii ce sa faci, este in regula sa ceri sfatul – unui profesionist. Nu este o rusine sa ceri ajutor, nu este o rusine sa spui “nu stiu” sau “nu pot”. Lumea se schimba, lumea evolueaza si pentru asta, NOI, oamenii este necesar sa ne adaptam schimbarilor. Aceste schimbari nu se fac de astazi pe maine, asa ca sunt ,unele, destul de usor de imbratisat.

Referitor la aceasta schimbare ce apare in structura familiala, in care un membru este vulnerabil, vreau sa va spun faptul ca pentru a evolua este necesar sa acceptam noua realitate, altfel, ne poticnim in situatia de fata si pentru 2-3-5 ani ramanem in acea situatie. Ulterior ne va fi greu sa ne reacomodam cu prezentul. 

A cazut, a avut operatie, a fost greu, hai sa acceptam aceasta noua realitate, nu putem schimba trecutul insa putem crea viitorul. Ce putem face de aici? Putem sa facem miscare de recuperare, putem sa facem rebusuri pentru minte sanatoasa, putem sa ne uitam impreuna la televizor si sa discutam ce am vazut. Putem sa nu lasam persoana respective singura, si este important sa nu o lasam singura.

            Daca noi, ca familie nu avem cum sa avem grija de persoana vulnerabila-putem cauta un camin, un centru unde sa il ducem pentru a putea avea ingrijirea necesara. 

Nu vreau sa influentez pe nimeni sa isi duca familia la un camin si nici sa aibe grija de ei acasa. Ce vreau sa va spun cu aceasta postare este ca important este sa acceptam noua situatie si sa luam in calcul toate variantele.

Nu este o rusine sa ceri ajutor specializat!