Psihologia campaniilor electorale: Efectele asupra sănătății mintale

Sănătatea mintala in pragul alegerilor

Ce înseamnă să alegem?

Mai sunt câteva zile pana cand vom merge sa ne exprimam votul pentru o persoana care credem ca ne va reprezenta. Cât de bine suntem informați despre acești candidați?

Din punctul meu de vedere, al unui psiholog, cred ca ar trebui sa ne informam despre absolut tot ce este in mediul virtual si nu numai când vine vorba despre alegerile prezidențiale, locale, parlamentare, europarlamentare si alte alegeri ce țin de politica.

Dacă sunteți în căutarea unui îndrumar despre „cu cine să votați”, nu sunt aici pentru a vă spune ce să faceți, dar vă invit să citiți mai departe pentru a înțelege cum să faceți o alegere informată și rațională.

Haideți sa vorbim puțin despre cuvântul „a alege„. Ce înseamnă a alege? conform DEX „A prefera ceva sau pe cineva; a-și fixa preferințele asupra unui fapt sau asupra unei persoane.” ce înseamnă vot? „Exprimare a opiniei cetățenilor unui stat în legătură cu alegerea reprezentanților lor în organele de conducere; opinie exprimată de membrii unei adunări constituite în legătură cu o candidatură, cu o propunere sau cu o hotărâre; adeziune dată în acest scop.”

O sa va spun ca alegerile pot fi copleșitoare, dar este esențial să ne păstrăm claritatea. Ce întrebări vă puneți când evaluați un candidat? Cum evitați să fiți influențați doar de emoții sau de reclame bine construite?

Probabil ca ați primit pliante, ziare, mesaje pe social media sau chiar pe strada ați tot văzut afișe cu candidații ce vor sa fie președinte. Așa cum spuneam mai sus când alegem pe cineva care sa ne reprezinte avem câteva întrebări interioare la care speram sa primim un răspuns. Ați ales doar dintr-o reclama?

Cum ne influențează media?

În perioadele de alegeri, suntem expuși la mesaje care ne trezesc emoții puternice – frică, speranță, furie. Acestea nu sunt întotdeauna bazate pe fapte reale si din punct de vedere psihologic sunt lucruri pe care le simțiți insa nu oferiți importanta acelor sentimente pentru ca nu sunt palpabile. Ai o zi buna insa cineva din jurul tău este supărat sau nervos si îți transmite si ție involuntar din starea lui.

Exact așa cum mediul uneori ne ajuta alteori ne poate si descuraja si aici vreau sa ridic problema psihologiei in masa legat de apartenența la un grup. Psihologia în masă este o ramură fascinantă a psihologiei sociale care studiază cum se comportă și gândesc oamenii atunci când fac parte dintr-un grup mare, mai degrabă decât ca indivizi izolați. În contexte de masă, comportamentele și emoțiile individuale sunt adesea influențate de dinamica grupului, ceea ce poate duce la fenomene interesante, dar și uneori periculoase. Uneori este bine sa luam decizii pe baza cunoașterii noastre decât pe baza masei.

Așadar, când vorbim despre influența mediatică, nu este vorba doar despre mesajele directe, ci și despre cum acestea mobilizează grupuri mari de oameni și le afectează judecata.

Exemple de influenta grupurilor

Nu știu daca știți despre Experimentul lui Solomon Asch despre conformism legat de lungimea barelor dar o sa îl expun mai jos:

Scopul experimentului
Solomon Asch a vrut să înțeleagă cât de mult sunt oamenii dispuși să-și schimbe răspunsurile corecte pentru a se conforma unui grup, chiar dacă știu că grupul greșește.

Cum a fost realizat experimentul

Participanții:
- Grupuri de 7-9 persoane. Doar unul dintre participanți era real; ceilalți erau complici ai experimentatorului.
Sarcina:
- Fiecare participant trebuia să privească o serie de bare și să determine care dintre cele trei bare de comparație (A, B, C) avea aceeași lungime ca o bară etalon (prezentată separat). Răspunsul era evident în majoritatea cazurilor.
Manipularea:
- Ceilalți participanți (complicii) răspundeau în mod intenționat greșit la unele întrebări, oferind răspunsuri evidente dar incorecte.
- Participantul real răspundea ultimul sau aproape de final, astfel încât să audă răspunsurile greșite ale grupului înainte să își dea propriul răspuns.
Rezultatele măsurate:
- Experimentatorii urmăreau dacă participantul real își păstrează răspunsul corect sau se conformează răspunsului grupului.

Rezultate

Conformismul:
- Aproximativ 75% dintre participanți s-au conformat cel puțin o dată, oferind răspuns greșit, chiar dacă știau că este incorect.
- În medie, 37% dintre răspunsurile participanților au fost greșite, în acord cu grupul.
Non-conformiști:
- Aproximativ 25% dintre participanți nu s-au conformat niciodată și au răspuns corect la toate întrebările, în ciuda presiunii grupului.

Interpretarea rezultatelor

Asch a concluzionat că oamenii se conformează grupului din mai multe motive:

Frica de respingere socială: Participanții nu voiau să pară „diferiți” sau să fie excluși.
Îndoială față de propria judecată: Unii au început să creadă că percepția lor este greșită dacă toți ceilalți spuneau altceva.
Nevoia de armonie: Unii pur și simplu nu voiau să creeze conflicte.

Exemplu din politica actuală – „Frica de schimbare”

În campaniile electorale, în special în perioade de instabilitate politică sau economică, unii candidați pot folosi retorica fricii pentru a convinge cetățenii să voteze „pentru siguranță” sau „împotriva unui pericol iminent”. De exemplu, în campaniile electorale din trecut, au existat mesaje precum: „Dacă nu votați cu noi, va veni haosul!” sau „Dacă alegem altceva, economia va colapsa!”. Aceste mesaje joacă pe frica oamenilor de incertitudine și schimbare, iar acest tip de retorică este adesea foarte eficient în a aduna susținători.

Legătura cu psihologia în masă: Aceste campanii folosesc un mecanism psihologic similar cu cel observat în experimentul lui Asch: oamenii se conformează presiunii grupului și, prin frică, ajung să ia decizii care nu sunt neapărat bazate pe raționamente logice, ci pe evitarea unui risc perceput.

Sfaturi pentru alegeri conștiente

Din cele 3 motive de mai sus media se folosește de toate, dar mai ales de frica de respingere si îndoială fata de propria judecata.

Din punct de vedere psihologic suntem diferiți, avem opinii si păreri diferite si vreau sa subliniez asta. AVEM PARERI DIFERITE SI ASTA ESTE NORMAL! Si este bine sa le exprimam si asta este cel bine in aceasta perioada prin vot.

Sfaturi pentru o alegere conștientă:

Citește programele candidaților, nu doar sloganurile.
Verifică faptele din mai multe surse.
Gândește-te la impactul pe termen lung, nu doar la promisiunile pe termen scurt.

În final, alegerea noastră nu trebuie să fie doar o reacție la frică sau speranță, ci un act conștient care reflectă cine suntem și ce valori dorim să vedem în viitorul nostru.

Psiholog Alexandra Gamanus